Noi 29

Covasna – Statiunea inimii

Pentru ca specialiatea mea include si balneologia si nu as fi vrut sa-mi inchei rezidentiatul fara sa cunosc prin propria-mi experienta facilitatile statiunilor balneare pe care le voi recomanda, mi-am propus sa vizitez, treptat, cat mai multe.

Prima oprire a fost Covasna, aleasa de restul familiei mai degraba pentru hotelul cu aer modern si occidental, fara sechele de „sanatoriu comunist”. Am fost incantata pentru ca deja acolo aveam ocazia sa vad, pe langa apele minerale, ceva mai comune, si celebrele mofete.

Cand exploatarea termala a Covasnai a inceput in anii 1880, acest targusor era deja cunoscut pentru apele minerale cu gust specific, numele sau tragandu-se din slavul „cvas” (acru). Cercetarile facute de catre specialisti, cat si rezultatele curelor balneare facute de-a lungul timpului aici, au impus Covasna printre cele mai importante si eficiente statiuni romanesti.

 

Datorita trecutului vulcanic al regiunii si structurii sale hidrogeologice complexe, in Covasna izvorasc ape minerale foarte bogate in compusi activi variati (bicarbonatate, clorurate, sodice, bromurate, feruginoase, carbogazoase sau oligominerale). Mofetele de aici alcatuiesc una dintre cele mai puternice emanatii de dioxid de carbon din Europa.

http://images7.okr.ro/auctions.v3/700_700/2011/06/10/6/7/608638941674301105842237-1430792-700_700.jpgStatiunea Covasna – 1972

Astfel, Covasna a devenit de referinta in tratarea, recuperarea si profilaxia bolilor cardiovasculare, dar si pentru boli ale tubului digestiv, hepatobiliare sau afectiunilor asociate (nevroza astenica, afectiuni metabolice, patologia aparatului locomotor). Inca din anii ’50-’60 s-a inceput utilizarea organizata a resurselor balneare in cadrul Spitalului de Cardiologie si hotelurilor, unde acestea se completau de partea de fizio-kinetoterapie; pe langa principala indicatie adresata afectiunilor cardio-vasculare, aici existau si doua sanatorii pentru tratarea sechelelor reumatismului articular acut si al hepatitei A la copii.

Dupa usoara decadere de rigoare de dupa Revolutie, statiunea a inceput azi sa reinvie, adaugand vechilor hoteluri comuniste renovate, care si-au pastrat aerul nostalgic, si cateva hoteluri noi ce reusesc sa imbine destul de bine notiunea de tratament balnear, cu partea de SPA, relaxare si agrement. Fiecare hotel are acces la propriul izvor de apa minerala si majoritatea si-au amenajat mofete artificiale (prin extragerea controlata a dioxidului de carbon din apa), pe langa aparatura de fizioterapie si facilitatile de SPA (sauna, piscina, tratamente corporale si faciale) ce completeaza bazele de tratament.

Covasna, este si numita „statiunea celor 1000 de izvoare de sanatate” datorita bogatiei in ape minerale cu o mare varietate a compozitiei fizico-chimice. Apa este folosita in mai multe tipuri de terapii:

  • Baia calda generala carbogazoasa produce, pe langa senzatia subiectiva de intepatura si caldura, o hiperemie (inrosire datorata vasodilatatiei) a pielii net delimitata la nivelul contactului cu apa, cu consecinta cea mai importanta a scaderii presiunii arteriale. Altele efecte sunt: stimularea metabolismului, echilibrare a sistemului nervos, marirea amplitudinii respiratiei. Balneatia externa este o terapie de reglare, de stimulare a reactivitatii. Indicatii: cardiopatie ischemica, recuperarea infarctului miocardic stadiu II-III (dupa minim 3 luni), unele forme de hipertensiune arteriala, valvulopatii compensate, operate, arteriopatii periferice obliterante, afectiuni venoase.

covasna cada minerala covasna apa minerala mana

 

 

  •  Daca dioxidul de carbon nu intalneste in drumul sau din adancuri nicio apa, apare la suprafata sub forma de gaz – Mofeta. Actualmente, majoritatea hotelurilor isi amenajeaza mofete artificiale, unde pot regla mai cu usurinta radioactivitatea si concentratia de CO2 in aer. Efectele principale sunt de scadere a tensiunii arteriale, cresterea fluxului sangvin cerebral cu 75%, crutarea energetica a inimii. Alte efecte ce pot fi benefice sunt scaderea aciditatii sucului gastric, mobilizarea acidului uric din tesuturi si cresterea eliminarii urinare a acestuia. Mofetele naturale, radioactive sunt mai eficiente asupra gutei si artrozelor. Indicatii:afectiuni cardio-vasculare, in special arteriopatie cronica obliteranta, HTA, recuperarea dupa tromboflebita si boala varicoasa, recuperarea dupa AVC de tip trombotic, guta, afectiuni degenerative articulare.

covasna instructiuni mofetacovasna mofeta

 

 

 

 

 

 

 

  • covasna aerosoliAerosolii cu apa minerala sunt folositi pentru efectele lor antiinflamatoare si trofice asupra mucoasei respiratorii, de fluidificare a secretiilor si mobilizare a cililor respiratori, benefice, in special, in boli cronice rinofaringiene, dar si ale aparatului respirator.

 

 

  • Cura interna cu apa minerala de Covasna se realizeaza consumand apa direct de la izvor de la buvetele amenajate special in incinta hotelului sau in statiune. Apele carbogazoase se indica in dispepsiile cu hipoaciditate, gastrite hipoacide, diskinezie si litiaza biliara, afectiuni inflamatorii cronice ale cailor urinare. Fiecare izvor are individualitatea sa fizico-chimica, si astfel indicatii diferite. Prin compozitia feruginoasa poate fi utila in anemia feripriva, prin compozitia alcalino-teroasa in gastrita, colita, hipocalcemie si alergii, iar prin continutul de sodiu, are efecte benefice asupra metabolismului lipidic si glicemic, cu ameliorarea sindromului metabolic.

covasna indicatii apa minerala covasna izvor 2

 

 

 

 

 

 

 

Toti acesti factori isi ating potentialul maxim mai ales prin efectul cumulativ, simultan al complexului de factori naturali ai statiunii: climatul, antrenamentul fizic dozat, fizioterapia, modul de viata, alimentatia etc. Aerul este unul curat, puternic ionizat negativ, aerosolii fiind alcatuiti din particule de apa si substante volatile specifice coniferelor. Climatul racoros, de depresiune intramontana, placut, fara excese termice, alcatuieste un bioclimat sedativ, de crutare pentru cei care vin aici. Frumusetea naturala maiestuoasa, dar totodata intima a zonei si obiectivele turistice creeaza un cadru ideal pentru o vacanta activa, de remontare fizica si psihica.

covasnaDr. Ioana Nastase Iftime

Reabilitare medicala

 

Bibliografie

  • Pagina oficiala Baile Covasna. www.bailecovasna.ro
  • Covasna. Web-site Wikipedia. http://ro.wikipedia.org/wiki/Covasna
  • L Munteanu, C Stoicescu, L Grigore. Ghidul statiunilor balneoclimaterce din Romania. Ed. Sport-Turism, Bucuresti, 1986.
  • E Berlescu et al. Indreptar pentru trimiteri la cura balneo-climaterica. Ed. Medicala, Bucuresti, 1965.
  • D Cinteza, V Marcu. Recuperarea medicala cardiovasculara – Note de curs. Ed. Balneara, Bucuresti, 2011.
  • C Munteanu. Apele minerale terapeutice. Ed. Balneara, Bucuresti, 2013.

Noi 08

Balneo-Romania

http://blogertize.files.wordpress.com/2012/09/thermae-romae-offers-both-hilarity-and-spectacle.png?w=690&h=309

Apa este cu siguranta cel mai vechi leac, iar imbaierea a fost cine stie cate secole „terapia” de baza in orice afectiune. Probabil ca descoperirea primelor ape termale sau minerale a fost primita cu mare entuziasm si „balneoterapia” a intrat repede in obiceiul norocosilor ce aveau izvoare in apropiere. Plinius cel Batran, autorul „Istoriei naturale ” in 37 de volume, scria ca ” timp de 600 de ani romanii n-au cunoscut alt leac decat baile lor”. Romanii au adus stiinta punerii in valoare a acestor resurse naturale (balneologia) si in bogata Dacie, unde au construit bai celebre in acea vreme, precum cele de la Baile Herculane („ad aqua Hercules Sacras„), Tomis, Callatis, Geoagiu (Germisara).

http://homepage.univie.ac.at/sonia.horn/propst/pic/baeder.jpg

In urmatoarele secole sunt valorificate alte locatii, precum Baile Felix, Borsec sau Caciulata, astfel incat incepand cu anii 1900 se studiaza si se publica intens lucrari de cercetare despre proprietatile miraculoase ale celor peste 130 de statiuni climaterice romanesti, mari si mici. Aceasta este si perioda ce mai infloritoare a balneologiei romanesti, de referinta in intreaga lume stiintifica a vremii.

http://romania.ici.ro/images/turism/bb_borsec1.jpg

Cred ca odata cu instaurarea „regimului farmacologic” in care companiile producatoare au inceput sa dirijeze opiniile medicale, stiinta balneologiei a decazut usor in umbra, fiind privita cu lipsa de incredere si chiar sarcasm de medicina moderna; balneologia romaneasca, atat de infloritoare in anii ’60-’80, a fost afectata cu atat mai mult cu cat, dupa caderea comunismului, statiunile au fost neglijate, multe chiar uitate. Doar batranii ce au crescut cu respectul fata de „tratamentul la bai” au continuat sa frecventeze statiunile, si taranii sa-si amenajeze propriile instalatii in curti si beciuri, acolo unde pamantul este generos cu ape minerale sau emanatii de gaz.

Din fericire, insa, atentia publicului se reintoarce catre resursele balneare, mai ales datorita „modei” spa-urilor si a medicinei naturiste. Vechile statiuni asociate cu „batranii ce vin la bai sa se trateze de reumatisme”, se modernizeaza si apar hoteluri de lux ce imbina conceptul de spa si relaxare, cu profilaxia si tratamentul diverselor afectiuni, in functie de resursele naturale la care au acces. Acest interes crescand alimenteaza si o revigorare a balneologiei romanesti, dar si mondiale, incep din nou sa se publice carti, studii ce ii redau autoritatea.

Tot ce am scris pana acum serveste ca si introducere pentru ceea ce as vrea sa semnalizez:

  • tara noastra poseda 30% DIN RESURSELE BALNEARE ALE EUROPEI;
  • tara noastra poseda CEA MAI DIVERSIFICATA OFERTA DE FACTORI NATURALI TERAPEUTICI (ca si climat, inclusiv microclimatul de salina, ape minerale si termale pentru cura interna sau externa, namol, gaze);
  • tara noastra are 160 STATIUNI AMENAJATE, unele mici, cu activitate sezoniera, altele mari, ce functioneaza tot anul (mai mult sau mai putin darapanate, infrastructura exista, de asemenea si informatii despre actiunea factorilor balneari);
  • deja 80% DIN PATRIMONIUL BALNEAR ESTE PRIVAT;

http://www.celendo.ro/UserFiles/PhotoGallery/Turism-Intern/Balnear-SPA/Statiuni-Balneare-in-Romania/harta_statiuni_balneare_romania_celendo.jpg

Mai este mult de lucru pentru a ridica statiunile balneare romanesti la nivelul necesar pentru:

  • a oferi un tratament integrativ, cu dieta variata, adaptata la diverse patologii;
  • punerea in valoare a tuturor resurselor dintr-o regiune;
  • a satisface exigentele omului modern, in ce priveste cladirile, serviciile si, nu in ultimul rand, aparatura medicala;
  • a deveni atragatoare pentru persoane tinere si sanatoase, prin pachete de relaxare, preventie, anti-aging, intretinere corporala;
  • punerea la punct a unei modalitati mai eficiente de a trata asiguratii la Casa nationala de sanatate;
  • a fi puncte de atractie turistic si de turism medical si pentru straini.

Balneologia face parte din specialitatea mea, si nu neaparat pentru ca asa mi-am dorit, ci pentru ca venea la pachet cu Recuperarea; cel putin asa am privit lucrurile atunci cand mi-am inceput rezidentiatul… Astazi sunt bucuroasa ca „asa a fost sa fie” pentru ca e un domeniu fascinant pentru mine, si un motiv in plus de mandrie nationalista. Mi-am propus sa descoper si pe viu, nu numai din carti, statiunile romanesti si sa va impartasesc impresiile;

http://itskissedbynature.com/images/balneotherapy.png

pentru ca balneologia este o stiinta, este medicina bazata pe dovezi, pentru ca este o bogata resursa a tarii noastre, pentru ca ne este la indemana, pentru ca este un rasfat si pentru ca… functioneaza!

Asadar va invit in calatoria mea de a descoperi balneo-Romania!

Prima oprire – Covasna!

 

 

Dr. Ioana Nastase-Iftime

Reabilitare medicala

 

Bibliografie

  • Ghidul statiunilor balneare – Ministerul dezvoltarii regionale si turismului, prin programul Regio. Iun. 2011.
  • Ionescu EV (Sanatoriul Balnear si de Recuperare Techirghiol). Balneo-terapia in Romania – Prezent si viitor. Prezentare la Forumul National pentru Turismul de Sanatate, 18 – 20 nov 2011.
  • Predoias RD. Balneoterapia. Pagina oficiala terapii-alternative.com.

Oct 19

Turmericul – aurul indian

http://smhttp.32478.nexcesscdn.net/80E972/healingthebody/wp-content/uploads/2014/04/bigstock-Fresh-Turmeric-46200757.jpg

O ruda a ghimbirului, turmericul ste gasit cel mai adesea in bucataria indiana si asiatica, mai ales in amestecul de curry, caruia ii imprumuta culoarea sa galbena. Cunoscut si sub numele de „Zeita de aur”, turmericul este folosit in medicina ayurvedica si traditionala chinezeasca de cateva milenii. In ultimii ani, insa, cercetarile medicinei moderne s-au indreptat tot mai mult inspre beneficiile acestei plante revenita in centrul atentiei.

http://blogs.nature.com/from_the_lab_bench/curcumin.jpg

Curcuminul, substanta activa din radacina de turmeric, a fost izolata acum doua secole, iar structura sa chimica determinata in 1910 drept diferuloil metan, un polifenol puternic antioxidant, responsabil pentru majoritatea beneficiilor acestei plante. Numeroase ramuri ale medicinei si-au aratat interesul fata de acesta, si poate cele mai impresionante efecte sunt cele anti-canceroase, curcuminul dovedindu-se un potent agent chemopreventiv, inducand distrugerea unor tipuri de celule canceroase (in special de san, prostata, colon si plaman). Astfel, prin efectele sale antioxidante, anti-inflamatorii, antivirale, antibacteriene, antifungice si anticanceroase are un potential curativ incurajator in diverse forme de malignitate, diabet, alergii, boli inflamatorii auto-imune, Alzheimer si alte boli cronice.

http://4.bp.blogspot.com/_KQUIypKXqw4/SKOeVLxmbbI/AAAAAAAABBc/5CsqeewuXWc/s400/nem043f2.jpg

Nu vreau sa fac o antologie a proprietatilor curative ale turmericului, intrucat se poate scrie o carte despre asta; asa incat am sa ma limitez in a aprofunda rolul anti-inflamator si anti-algic al acestuia.

Studiile pe curcumin in vitro (in conditii de laborator, nu pe organisme vii) au evidentiat faptul ca are un efect inhibitor asupra multor substante si enzime implicate in procesul inflamator precum lipooxigenaza, ciclooxigenaza Cox, colagenaza, elastaza, hialuronidaza, TNF-alfa, numeroase interleukine, metaloproteinaze matriceale.

Scuze pentru enumerarea greoaie, dar iata ce inseamna, practic, aceasta capacitate inhibitorie:

  • curcuminul este cel mai studiat inhibitor COX-2 natural; celecoxibul (Celebrex®), anti-inflamator farmaceutic cu acelasi mecanism, este intens utilizat pentru potenta crescuta si mai putine efecte adverse gastro-intestinale. Multiple studii au descoperit faptul ca potenta curcuminului este cel putin comparabila cu a celecoxibului. Mai mult de atat, folosirea concomitenta a acestoa doua ar oferi numeroase avantaje in tratamentul artrozei, poliartritei reumatoide sau anumitor forme de cancer;
  • un studiu amplu pe pacienti cu gonartroza a evidentiat faptul ca efectul anti-algic si anti-inflamator este comparabil cu al ibuprofenului (Nurofen®), cu mai putine efecte adverse gastro-intestinale;
  • dupa cum povesteam in articolul despre artroza, mecanismele de declansare ale procesului artrozic sunt foarte complexe si numeroase studii au incercat sa vada in ce fel poate curcumina sa interferze cu acestea: prin contracararea oxidarii si inflamatiei ce degradeaza cartilajul, prin stoparea inflamatiei si proliferarii aberante a membranei sinoviale si prin efectul anti-algic. Mai mult decat atat, se pare ca extractul de turmeric este eficient mai ales in preventia aparitiei artrozei si diminuarea simptomatologiei sale.

http://curcumin-turmeric.net/img/graph_inflammation_cascade.gif

  • faptul ca reduce expresia TNF-alfa l-a facut punctul de interes in studierea unei alternative mai putin costisitoare si cu mai putine efecte adverse a „terapiilor biologice” precum infliximab (Humira®) sau etanercept (Enbrel®), folosite in numeroase afectiuni auto-imune, printre care poliartrita reumatoida, spondilita anchilozanta, artrita psoriazica etc.
  • are importante efecte anti-nociceptive, adica amelioreaza sau blocheaza durerea neuropata (durere „exagerata”, aparuta prin tulburari de transmitere nervoasa – mai multe detalii aici). Astfel, administrarea de curcumin a atenuat durerea neuropata la nivelul cicatricilor post-chirurgicale sau chiar in durerea exagerata din tulburarile depresive. Dar poate cele mai multe dovezi exista in cazul neuropatiei diabetice: curcuminul functioneaza atat prin blocarea transmiterii durerii, dar si prin protejarea fibrelor nervoase prin efectul sau anti-oxidant, de blocare a eliberii de oxid nitric si TNF-alfa, precum si prin reglarea glicemiei.
  • exista date incipiente ce sugereaza faptul ca infiltratii locale pe baza de curcumin ar putea avea efecte anti-algice in durerea de spate discogenica (data de herniera sau degenerarea discului inter-vertebral).
  • medicina ayurvedica si traditionala chinezeasca recomanda folosirea turmericului (in aplicatii locale sau prin ingestie) si in alte afectiuni ale sistemului musculo-scheletal precum contuziile, entorsele sau tendinitele; nu exista inca studii convingatoare in acest sens, insa proprietatile sale anti-inflamatorii si antialgice ar putea confirma si aceste utilizari traditionale.

Totul e bine si frumos si toata lista de mai sus ne umple de speranta, insa apar unele intrebari: ce s-a descoperit in vitro se va confirma si in vivo (la organisme vii, si chiar oameni)? E suficient consumul de turmeric integral pentru a beneficia de efectele curcuminului? Daca e necesara administrarea de extract sub forma de curcumin concentrat, care sunt dozele necesare si sigure?

http://www.wacker.com/cms/media/images/teaser_format/02_products_trademarks_1/Curcumin_teaser.jpg

Studiile care au lucrat cu subiecti umani au delimitat oarecum dozele de curcumin necesare in unele afectiuni:

  • Poliartrita reumatoida – 500 mg x 2/zi
  • Artroza – 400-600 mg x 3/zi
  • Polineuropatie diabetica – 50 mg/kg/zi
  • Anti-algic si anti-inflamator – pana la 8 g/zi

Recomandabile sunt produsele standardizate de 95% curcuminoizi, si cu piperina din piper negru care eficientizeaza absorbtia intestinala a substantei active. De altfel, pentru a profita de beneficiile anti-oxidante ale curcuminului, in forma sa naturala, si, in acelasi timp, de aroma sa, cea mai buna cale este consumul radacinii de turmeric. Ideala ar fi utilizarea radacinii proaspete, dar se poate folosi si pudra care se gaseste cu usurinta pe piata, cu mentiunea ca turmericul contine doar 3,14% substanta activa. Pentru a eficientiza absorbtia si a potenta principiile activa, turmericul trebuie consumat alaturi de ceva gras (indienii il calesc inainte de utilizare sau il consuma amestecat cu lapte) si de piper negru.

Ca orice substanta cu o eficienta crescuta, fie ea de origine naturala sau sintetica, trebuie pastrata o masura, intrucat si curcuminul poate avea efecte adverse. Curcuminul are un usor efect anti-coagulant, motiv pentru care este contraindicat persoanelor sub alte tipuri de tratamente anti-coagulante, care urmeaza sa sufere o interventie chirurgicala sau femeilor gravide. Tot contra-indicat este persoanelor cu disfunctie biliara sau calculi biliari. Dozele crescute, luate o perioda lunga de timp pot cauza arsuri gastrice.

Turmericul trece, in mod evident, testul timpului; laudat si folosit timp de secole de medicina traditionala orientala, el ramane si astazi un subiect de interes in preventia si tratamentul a celor mai dificile afectiuni. Exista ample studii pe subiecti umani in curs de desfasurare, ce vor aduce dovezi stiintifice care sa confirme proprietatile atribuite de traditia orientala acestei pretioase plante – turmericul. Sa speram ca vom avea smerenia sa folosim ce e gata „preparat” in natura, in locul a ce putem fabrica.

http://rkutchjm.files.wordpress.com/2013/07/ayurveda-indian-medicine-thousands-years-old-graphic-cartoon-doctor.jpg

Dr. Ioana Nastase

Reabilitare medicala

Bibliografie

  • Aggarwal BB et al. Curcumin: the Indian solid gold. Adv Exp Med Biol. 2007;595:1-75.
  • Miscalencu D, Iancu C, Mailat F, Nicolae I. Factorii nucleari de transcriere in cancer (Oncoproteine). Univ. Bucuresti. 2002. e-book: http://ebooks.unibuc.ro/biologie/oncoproteine/.
  • Lev-Ari S et al. Curcumin synergistically potentiates the growth-inhibitory and pro-apoptotic effects of celecoxib in osteoarthritis synovial adherent cells. Rheumatology (Oxford). 2006 Feb;45(2):171-7. Epub 2005 Oct 25.
  • Kuptniratsaikul V, Dajpratham P, Laongpech S. Efficacy and safety of Curcuma domestica extracts compared with ibuprofen in patients with knee osteoarthritis: a multicenter study. Clin Interv Aging 2014:9 451–4.
  • Henrotin Y, Pesesse L, Lambert C. Targeting the synovial angiogenesis as a novel treatment approach to osteoarthritis.Ther Adv Musculoskel Dis. 2014, Vol. 6(1) 20–34.
  • Shehzad A, Rehman G, Lee YS. Curcumin in inflammatory diseases. Biofactors. 2013 Jan-Feb;39(1):69-77.
  • Aggarwal BB, Gupta SC, Sung B. Curcumin: an orally bioavailable blocker of TNF and other pro-inflammatory biomarkers. Br J Pharmacol. Aug 2013; 169(8): 1672–1692.
  • Chandran B, Goel A. A randomized, pilot study to assess the efficacy and safety of curcumin in patients with active rheumatoid arthritis. Phytother Res. 2012 Nov;26(11):1719-25.
  • Banafshe HR et al. Effect of curcumin on diabetic peripheral neuropathic pain: possible involvement of opioid system. Eur J Pharmacol. 2014 Jan 15;723:202-6.
  • Kapoor S. Curcumin and its emerging role in pain modulation and pain management. Korean J Pain. Jul 2012; 25(3): 202–203.
  • Klawitter M, Quero L, Wuertz K. Curcuma DMSO extracts and curcumin exhibit an anti-inflammatory and anti-catabolic effect on human intervertebral disc cells, possibly by influencing TLR2 expression an JNK activity. J Inflamm (Lond). 2012; 9: 29.
  • Gallant L. Turmeric: „The Golden Godess”. California College of Ayurveda web-page: http://www.ayurvedacollege.com/articles/students/turmeric.
  • Lao DC et al. Dose escalation of a curcuminoid formulation. BMC Complement Altern Med. 2006; 6: 10.

 

Sep 23

Ghiozdanul, bata-l vina!

http://cdn.mamamia.com.au/wp-content/uploads/2012/01/little-kid-and-backpack-too-big-LR.jpg

A inceput scoala, iar imaginea copilasilor alergand cu ghiozdane cat ei de mari in spate ne fura mereu un zambet ce ascunde putina nostalgie. Dincolo de amintirile pe care ni le starneste acel ghiozdan imens, el este si implicat intr-una din probleme de sanatate in randul copiilor: patologia coloanei vertebrale. Patologia coloanei vertebrale ajunge sa afecteze pana la 50% din tinerii intre 18 si 20 de ani; ceea ce spune mult despre efectul stilului de viata, avand in vedere ca o coloana tanara este mai flexibila si mai rezistenta.

Bineinteles, nu e doar bietul ghiozdan al copilului silitor de vina, ci si mostenirea genetica, obezitatea, sedentarismul, pozitia inadecvata la birou, atat la scoala, cat, mai ales, in multele ore petrecute in fata calculatorului. Dar, un studiu italian a evidentiat faptul ca majoritatea micilor scolari poarta zilnic in spate 22-27% din greutatea corporala (echivalentul a 16-18 kg pentru un adult de 70 kg), in conditiile in care recomandarile specialistilor spun ca ghiozdanul nu ar trebui sa depaseasca niciodata 10-15% din greutatea corporala, altii chiar sub 5-10%.

http://medlines.org/wp-content/uploads/2014/09/backpack1.jpeg

Supraincarcarea ghiozdanului tractioneaza corpul spre spate, obligand copilul sa mearga aplecat pentru a se echilibra. De asemenea, purtarea acestuia pe un singur umar il va forta sa mearga cu trunchiul deviat spre lateral. Aceste forme de compensare provocate de purtarea inadecvata a greutatii pot duce, in timp, la modificari ale posturii greu de corectat. Niste bretele de umar prea subtiri de care atarna un ghiozdan greu, pot afecta circulatia si nervii ce traverseaza zona cervicala.

Asadar, dintre toti factorii implicati in patologia coloanei vertebrale la copil, poate ca unele modificari in privinta „impovararii” scolarului ar putea aduce imbunatatirile cele mai rapide in statistica mai degraba sumbra pe care o pomenisem.

Modalitatile de a micsora riscurile venite odata cu purtarea unui ghiozdan greu sunt, pe cat de simple si de bun-simt, pe atat de usor de trecut cu vederea:

  • adaptarea greutatii – pentru a nu depasi 10% din greutatea corporala a copilului, adesea e suficienta doar inlaturarea obiectelor inutile de la o zi la alta;
  • alegerea ghiozdanului ideal – material usor, compartimentat, bretele de umar ajustabile, intarite cu pernute, ideal cu bretea pentru prins si in talie pentru distributia mai buna a greutatii;
  • incarcarea ghiozdanului – punerea obiectelor mai grele pe fundul ghizodanului, in compartimentul cel mai apropiat de corp, obiectele cu forma neregulata sa nu fie in contact cu spatele;
  • purtarea corecta – pe ambii umeri, cu bretelele reglate in asa fel incat ghiozdanul sa fie lipit de corp, cat mai sus, cu partea superioara chiar sub cap.

http://www.drcolinwilson.com/wp-content/uploads/2009/08/backpack.gif

Parintii pot urmari unele semne care indica faptul ca exista probleme legate, cel mai probabil, de ingreunarea spatelui micului sau marelui scolar:

  • are o postura diferita atunci cand e cu ghiozdanul in spate (ex. sta aplecat);
  • durere la purtarea ghiozdanului;
  • semne rosii pe umeri lasate de bretele;
  • senzatii de amorteala sau furnicaturi pe umeri si brate.

Desi unii ortopezi neaga o corelatie intre purtarea unui ghiozdan greu si deformarile coloanei, toti specialistii cad de-acord asupra faptului ca aceasta poate fi cauza cea mai frecventa a durerilor de spate, coloana cervicala sau umeri la copii si adolescenti. E un factor ce poate fi corectat cu usurinta, pentru o copilarie si o viata cu mai putina durere… de spate.

http://www.whydidyouwearthat.com/wp-content/uploads/2012/08/kids-wearing-backpacks.jpg

Dr. Ioana Nastase

Reabilitare medicala

Bibliografie

Aug 13

Febra musculara – remedii, leacuri si terapii

http://www.gnclivewell.com.au/files/editor_upload/Image/DOMS-Ouch(1).jpg

- Continuare -

Cum scriam in articolul anterior, pe cat de binecunoscuta si usor de diagnosticat este febra musculara (DOMS – delayed onset muscular soreness), pe atat de putin inteleasa este in ceea ce priveste mecanismele de declansare dar si modalitatile eficiente de tratament.

Totusi, s-au publicat suficiente date care sa ne sugereze ce putem face inainte de efort pentru a preveni durerile intense de dupa. Exista sfaturi de bun-simt si demonstrate, precum:

  • daca stii ca nu esti in forma si planuiesti un antrenament dificil, ideal ar fi sa faci timp de 7-10 zile inainte, cate 10 exercitii de contractie excentrica maxima (de ex. genuflexiuni, flotari, flexii cu gantera pentru brat etc.) pentru a pre-conditiona grupele principale de muschi;
  • fa-ti un program de antrenamente si fii consecvent; alternand pauze lungi cu antrenamente intense ai febra musculara asigurata… de fiecare data;

http://fitinafatworld.files.wordpress.com/2013/02/doms.png

  • ai grija sa nu fii deshidratat, obosit, virusat sau sa suferi de orice afectiune acuta ce ti-ar putea afecta capacitatea de efort si recuperare;
  • incearca echipamentul compresiv (ex. pantaloni sau gambiere la alergare); efectul benefic poate fi explicat prin prevenirea oscilatiilor fibrelor musculare in contractie, prin eliminarea rapida a produsilor de metabolism si ameliorarea intoarcerii venoase;
  • efecte favorabile s-au demonstrat si pentru anumite suplimente administrate pre-efort, insa studiile sunt relativ mici, sponsorizate de producatori, dozele studiate sunt mari, iar eu personal imi pastrez scepticismul, punand in balanta avantajele si dezavantajele lor. Merita insa mentionate: cofeina, taurina, aminoacizii cu lant ramificat BCAA (leucina, izoleucina si valina), acid leucic (HICA);
  • consumul de carbohidrati inainte de efort nu pare sa aiba nici un efect asupra atenuarii DOMS;

http://www.rogerspeakperformers.com/wordpress/wp-content/uploads/2012/01/iStock_000015304222XSmall1.jpg

 

Dupa incheierea unui antrenament dupa care stii ca ai putea sa te alegi cu o febra musculara serioasa, cele cateva metode prin care poti incerca sa ameliorezi situatia sunt:

  • din nou, hidratarea este foarte importanta; apa „spala” excesul de metaboliti si detritusuri ramase in urma distructiei tisulare, scazand reactia imuna;
  • vitamina C (1-3 g/zi) este intens recomandata post-efort tocmai pentru a preveni DOMS; in mod logic, efectul sau antioxidant ar trebui sa aiba un efect asupra procesului inflamator muscular. Fie pentru ca doza e prea mare, ca nu ajunge acolo unde trebuie, fie pentru ca radicalii liberi nu sunt cauza principala a simptomelor, dozele mari de vitamina C nu s-au dovedit a aduce o imbunatatire marcata;
  • creatinina, un alt supliment popular, nu si-a dovedit vreo eficienta in terapia DOMS.

In ceea ce priveste tratamentul, odata ce DOMS s-a instalat, nu se cunoaste nicio modalitate care sa accelereze vindecarea fibrelor lezate si recuperarea functionala. Ceea ce functioneaza, functioneaza pentru atenuarea simptomelor, in special a durerii. Desi nu e putin lucru, atenuarea durerii nu inseamna o susceptibilitate mai mica la accidentari sau o forta musculara recuperata; asa incat, daca ati gasit ceva care sa va amelioreze febra musculara, aveti in vedere ca organismul este inca in vindecare si limitati-va la exercitii usoare a muschilor afectati pentru cateva zile.

Astfel, ceea ce ati putea incerca pentru a va dezmorti si imbunatati starea muschilor si nivelul durerii este:

  • administrarea de antiinflamatoare (ex. aspirina, ibuprofen); datorita efectelor adverse, poate fi doar o solutie ocazionala;
  • odihna – corpul se vindeca cel mai bine in somn;
  • curcumin – un studiu mic, dar bine pus la punct, a aratat ca suplimentarea cu acest component al turmericului are potentialul de a ameliora nu doar durerea, dar si distructia musculara;

http://www.bryangira.com/wp-content/uploads/2013/03/ice.jpg

 

  • aplicarea de gheata pe muschii afectati, sau imersia in apa rece;
  • tot datorita senzatiei de rece, cremele cu menthol s-au dovedit eficiente pentru atenuarea durerii;
  • sauna (in special umeda) in prima zi post-efort;

http://mattspicturestory.files.wordpress.com/2012/03/oneday_1.jpg

  • masajul are un efect trecator (efect maxim la 20 de minute, ce diminua pana la o ora), insa relaxarea ce o poate oferi este greu de cuantificat in studii…
  • exercitiile usoare, chiar a grupelor de muschi afectate, pot aduce o usoara imbunatatire a starii acestora, atata vreme cat sunt usoare (de ex. o plimbare); o forma de antrenament intensa poate agrava distructia tisulara in curs de vindecare si agarava simptomatologia;

http://farm7.static.flickr.com/6206/6039529153_35cda0f078.jpg

  • exercitiile de tip stretching, folosite chiar in mod instinctiv de cei afectati, nu i-au convins pe cercetatori, dar raman populare intre sportivi; recomandabil este sa fie facute pe un muschi incalzit inainte prin niste exercitii usoare;
  • alte modalitati de tratament precum: electroterapia, ultrasonoterapia, laserul, medicatia homeopata au avut efecte minime sau variabile.

 

Adevarul este ca inca nu exista nici o solutie optima pentru a combate febra musculara, decat prin mentinerea disciplinata a unui ritm constant de antrenament. Dar cum si sportivii de performanta nu pot evita complet DOMS, ne putem linisti cu ideea ca este doar o stare trecatoare, ce nu va lasa sechele, si incerca „trucurile” de mai sus pentru a atenua simptomele si grabi revenirea.

Dr. Ioana Iftime

Reabilitare medicala

Bibliografie

  • O’Connor FG, Sallis RE, Wilder RP, St. Pierre P. Sports Medicine – Just the facts. McGraw-Hill Co. 2005.
  • Andrews J, Harrelson G, Wilk K. Physical Rehabilitation of the Injured Athlete. Elsevier Saunders. Philadelphia, USA. 2012.
  • Frontera WR et al. Clinical Sports Medicine. Medical Management and Rehabilitation. Elsevier Saunders. Philadelphia, USA. 2007.
  • Yu JG et al. Re-Evaluation of Sarcolemma Injury and Muscle Swelling in Human Skeletal Muscles after Eccentric Exercise. PLoS One. 2013; 8(4): e62056.
  • Kanda K et al. Eccentric Exercise-Induced Delayed-Onset Muscle Soreness and Changes in Markers of Muscle Damage and Inflammation. Exerc Immunol Rev. 2013;19:72-85.
  • Lee H et al. A Greater Reduction of Anterior Cruciate Ligament Elasticity in Women Compared to Men as a Result of Delayed Onset Muscle Soreness. Tohoku J Exp Med. 2013;231(2):111-5.
  • Coudreuse JM, Dupont P, Nicol C. Delayed Post Effort Muscle Soreness. Ann Readapt Med Phys. 2004 Aug;47(6):290-8.
  • Cheung K, Hume P, Maxwell L. Delayed Onset Muscle Soreness: treatment strategies and performance factors. Sports Med. 2003;33(2):145-64.
  • Johar P, Grover V, Topp R, Behm DG. A Comparison of Topical Menthol to Ice on Pain, Evoked Tetanic and Voluntary Force During Delayed Onset Muscle Soreness. Int J Sports Phys Ther. Jun 2012; 7(3): 314–322.
  • Drobnic F et al. Reduction of Delayed Onset Muscle Soreness by a Novel Curcumin Delivery System (Meriva®): a randomised, placebo-controlled trial. J Int Soc Sports Nutr. 2014; 11: 31.
  • Valle X et al. Compression Garments to Prevent DOMS in soccer players. Muscles Ligaments Tendons J. 2014 Feb 24;3(4):295-302.
  • Petrofsky J et al. Moist Heat or Dry Heat for Delayed Onset Muscle Soreness. J Clin Med Res. Dec 2013; 5(6): 416–425.
  • Close G et al. Effects of dietary carbohydrate on DOMS and reactive oxygen species after contraction induced muscle damage. Br J Sports Med. Dec 2005; 39(12): 948–953.
  • Rawson ES, Conti MP, Miles MP. Creatine supplementation does not reduce muscle damage or enhance recovery from resistance exercise. J Strength Cond Res. 2007 Nov;21(4):1208-13.
  • Thompson D et al. Post-exercise vitamin C supplementation and recovery from demanding exercise. Eur J Appl Physiol. 2003 May;89(3-4):393-400.

 

 

Iul 30

Febra musculara – pe cat de comuna, pe atat de putin inteleasa

http://rlv.zcache.com/doms_hurts_so_good_funny_gym_meme_shirt-rf32ef2f5f4a64db2bd9c4da8a48f6b87_vj7bw_512.jpg

Daca pentru sportivul amator sau “de ocazie” febra musculara este perceputa ca indicator al faptului ca a « lucrat bine », pentru un sportiv profesionist, ea este indiciul unui antrenament necorespunzator sau al unui status fizic ce lasa de dorit. Desi febra musculara pare a fi un prag necesar atunci cand incepem un antrenament nou si este ceva ce am experimentat cu totii, ea nu este tocmai un fenomen fiziologic; ca de obicei in corpul nostru, durerea este un semnal de alarma.

Fiind denumita si durere musculara cu debut tardiv (delayed onset muscular soreness – DOMS), apare dupa exercitiul de tip excentric (ce presupune alungirea fibrei musculare in contractie) realizat de un muschi neatrenat – coborarea din genuflexiuni, alergarea la vale, flotarile etc; de fapt, majoritatea sporturilor presupun si contractii excentrice.

http://cdn3.steadystrength.com/wp-content/uploads/2013/04/eccentric-contraction.png

Sindromul DOMS instalat presupune durere sau discomfort muscular ce atinge apogeul  la 1-2 zile dupa un efort, asociind fatigabilitate, rigiditate si chiar tumefierea articulatiilor. Punctul cel mai dureros este la insertia distala a muschiului (in cazul gambei, de exemplu, durerea cea mai intensa  va fi inferioara, spre tendonul achilian). In mod normal, simptomtologia se atenueaza de la sine, treptat, in decurs de aproximativ o saptamana, fara sa lase sechele.

Desi este un fenomen atat de frecvent, studiile ultimilor decenii inca lasa loc de controverse cu privire la etiologia (cauza) si tratamentul febrei musculare. In ceea ce priveste modul de instalare, au circulat 6 ipoteze: excesul de acid lactic intra-muscular, spasmul muscular, leziunea tesuturilor conjunctive, micro-traumatismele musculare, inflamatia si efluxul enzimatic.

Viziunea actuala a fiziologilor sportivi este ca stresul mecanic pe un muschi neadaptat produce ruptura unor fibre musculare, urmata de inflamatie locala, edem si durere. Muschiul afectat pierde din forta, elasticitate si capacitatea de absorbtie a socurilor; astfel, suprasolicitarea tendoanelor, ligamentelor si articulatiilor creste  foarte mult riscul de accidentari atata vreme cat dureaza febra musculara. De exemplu, un studiu recent a demonstrat reducerea elasticitatii ligamentului incrucisat anterior al genunchiului in cadrul durerii musculare cu debut tardiv, in special la femei, si, deci, un risc inalt de ruptura la efort.

http://www.runnersworld.com/sites/default/files/rt/images/201009/MuscleFiber_musclecell.jpg

Fie ca vom ofta, fie ca vom jubila in sinea noastra, majoritatea vom sti instictiv despre ce este vorba cand ne trezim dimineata cu acea durere arzatoare ce ne limiteaza miscarile. Exista si anumite patologii mai rare, ce trebuie excluse, in teorie, inainte de a da vina DOMS, atunci cand avem de-a face cu durerea musculara:

  • Intindere sau ruptura musculara – sportivul poate identifica exact debutul brusc al durerii, spre deosebire de DOMS care se instaleaza treptat la 1-2 zile dupa un efort excentric
  • Claudicatia intermitenta arteriala – apare in timpul mersului, dupa parcurgerea unei distante fixe, fortand persoana sa se opreasca; este cauzata de obstructia arterei ce alimenteaza musculatura membrului inferior, de obicei prin ateroscleroza;
  • Rabdomioliza – apare dupa un efort foarte intens, eventual asociat cu situatii predispozante (contuzii musculare, insolatie, tratament cu statine, consum de alcool etc), ce a cauzat distrugerea unui numar mare de fibre musculare cu eliberarea metabolitilor cu potential toxic in fluxul sangvin; durerea musculara este asociata cu o degradare marcata a starii generale, ce poate merge de la febra, pana la insuficienta renala si deces;
  • Boli sistemice – orice modificare brusca a rezistentei la efort, asociata durerii musculare, poate ridica semne de intrebare; boli precum fibromialgia, polimiozita, polimialgia reumatica, distoniile musculare, lupusul, diverse viroze sau chiar forme de cancer pot debuta astfel.

Totusi, cel mai adesea, febra musculara nu pune mari probleme de diagnostic. Mai putin usor este sa o tratam. Desi febra musculara trece de la sine, acele cateva zile nu sunt cele mai confortabile, in special dupa o tura pe munte dupa un repaus de un an.

Totul despre cum putem sa o evitam, atenuam sau tratam, in articolul viitor.

http://www.just-fly-sports.com/wp-content/uploads/2014/01/stress-and-muscle-fibers.jpg

Dr. Ioana Nastase

Reabilitare medicala

 

Iun 25

Cu FiveFingers la judecata – publicitatea cu „dovada stiintifica”

http://jorgbadura.com/wordpress/wp-content/uploads/2013/02/Jorg-Badura-08a-Barefoot-Running.jpg

Am scris deja de 2 ori despre beneficiile alergatului cu picioarele goale si, extrapoland, despre incaltamintea asa-zis „minimalista”: aici si aici.

Pe scurt, in 2010 prinde avant ideea de „barefoot running” (alergatul descult), odata cu intrarea in lista de best-seller-uri a cartii „Born to run” a lui Christopher McDougall, pornita de la povestea unui trib de ultra-maratonisti ce alearga desculti in canionul din Mexic si publicarea unui studiu riguros pe acelasi subiect, condus de catre un antropolog de la Harvard. Ambele promoveaza ideea ca piciorul nostru este proiectat sa functioneze descult si ca incarcarea incaltamintii moderne cu tot felul de sisteme de sustinere si absorbtie a socurilor, au deformat biomecanica piciorului, si cu el, a intregului schelet.

In acelasi an, firma italiana Vibram lanseaza papucii FiveFingers, pe care ii prezinta ca fiind cea mai buna varianta de a profita de beneficiile alergatului descult, avand parte si de o minima protectie a piciorului. Firma promoveaza intensiv rezultatele diferitelor studii ce au inceput sa apara pe aceasta tema, concluzionand ca utilizarea lor rezolva o gama intreaga de probleme ale sistemului musculo-scheletal.

In martie 2012, americanca Valerie Bezdek da in judecata compania Vibram pentru inselaciune, sustinand ca pretentiile firmei de a reduce accidentarile si intari musculatura piciorului sunt nesustinute de dovezi stiintifice. Luna trecuta, Vibram hotaraste sa incheie disputa juridica si cade de-acord sa ofere despagubiri de 3,75 milioane de dolari pentru clientii nemultumiti. Facand plangere, un proprietar de FiveFingers poate obtine intre 20 si 50$ pentru fiecare pereche achizitionata pana in luna mai.

http://www.citizensreport.org/wp-content/uploads/2014/05/fivefingers-false-advertising-claim-lawsuit.jpg

Acest caz aminteste de o alta intelegere recenta, in valoare de 40 de milioane de dolari, platiti de firma Skechers pentru ca au pretins ca linia lor de incaltaminte Shape-ups ar toniza musculatura si ajuta la slabit. Desi ambele cazuri au in comun cat de manipulabili suntem de campaniile de publicitate care folosesc „dovezi stiintifice”, cred ca in cazul incaltamintii minimaliste, ar mai fi cate ceva de adaugat.

In primul rand, chiar exista studii care demonstreaza modul in care alergatul descult poate influenta in mod pozitiv diferite aspecte ale biomecanicii noastre, dar studii de mici dimensiuni, cu rezultate greu de generalizat. De asemenea, unele studii au demonstrat chiar contrariul. Am si avut ocazia sa discut pe aceasta tema cu o cercetatoare frantuzoaica ce colaboreaza cu atleti africani, cu scopul de a vedea ce ii face pe acestia sa fie alergatori mai eficienti; unul dintre factori este si faptul ca merg mai mult desculti.

http://4.bp.blogspot.com/-gCbTvPTmxME/U3HJchLB0OI/AAAAAAAAlXY/Vd5SWCfjzBk/s1600/vibram+store.jpg

Ea, o tipa tanara, foarte bine pregatita si pasionata, si-a pastrat viziunea obiectiva asupra subiectului. Sustine ca, intr-adevar, modul ideal de a alerga si pasi este acela de a lovi pamantul initial cu varful piciorului, si nu calcaiul si ca, intr-adevar, alergatul descult sau chiar cu incaltaminte cu talpa subtire si flexibila, ne obliga sa pasim astfel. Am putea concluziona ca aceasta incaltaminte intareste piciorul… asa cum o haltera ne intareste muschiul sau pantofii Shape-up intaresc posteriorul. Cu siguranta o pot face, dar daca sunt folositi cat si cum trebuie.

In primul rand, se recomanda introducerea treptata a incaltamintii minimaliste in programul de antrenament, pentru a acorda piciorului si creierului timp suficient sa se adapteze, oprirea la primele semne de discomfort si alte sfaturi de bun simt. Persoanele cu o pronatie accentuata a piciorului (cu bolta prabusita si glezna deviata inspre interior), trebuie sa aibe un plus de grija, ei avand potentiala contraindicatie pentru acest tip de incaltaminte. Dar, cel mai important, este nevoie de un efort constient de a modifica modul in care pasim; papucul ne constrange, intr-adevar, sa pasim cu varful, dar fara atentie, daca insistam sa lovim calcaiul de pamant, atunci pot aparea probleme. Nota bene: Vibram este doar una dintre firmele care au o line de incaltaminte minimalista, companii precum Fila, Adidas sau Nike profita si ele din plin de trendul barefoot, cu propriile produse.

http://birthdayshoes.com/media/blogs/bdayshoes/2012_photos/haters_gonna_hate.png?mtime=1400595160

Deci, problema nu e atat de simplu de transat in instanta, motiv pentru care, probabil, Vibram a ales sa forteze finalizarea procesului pentru a minimaliza costurile si lezarea imaginii publice. FiveFingers nu rezolva de la probleme cu picioarele, pana la dureri de spate, dar sunt un instrument foarte bun pentru a corecta una dintre cauzele acestora, daca sunt utilizati cat si cum trebuie. Interesant e faptul ca, citind diverse articole pe tema acestui scandal, am descoperit, in comentarii, o majoritate covarsitoare multumita de papucii lor FiveFingers, multi dintre ei spunand ca vor profita de despagubirea oferita de firma, doar pentru a-si achizitiona perechi noi din incaltamintea lor favorita…

Am sa inchei cu o fotografie pe care nu m-am putut abtine de la a o posta, pentru ca mi se pare simbolul curentului oarecum new-age „comod e la moda”, indiferent de estetica :).

Dr. Ioana Nastase

Reabilitare medicala

Iun 16

Tenisul si sanatatea

http://images.reachsite.com/5f4a0aff-f443-4790-8c94-dbb47c8f6b33/media/770164/medium/770164.PNG?gen=1

Cu toata pasiunea nou-castigata sau re-castigata pentru tenis ca urmare a succesului micutei Halep la Roland Garros, cred ca acest sport va deveni foarte popular la noi in urmatoarea perioada. Trebuie sa recunosc si eu ca, in prima saptamana de dupa finala cu Sharapova, mi-am adunat echipamentele si m-am dus tinta la teren sa vad ce pot sa reinvinez din aptitudinile mele la tenis. Ca urmare, m-am gandit ca ar fi potrivit sa vorbim despre ce face din tenis un sport special pentru sanatatea noastra, atat cu bune, cat si cu rele.

Este deja indelung studiat si clar demonstrat ca activitatea fizica regulata este indispensabila pentru mentinerea corpului intr-o stare cat mai aproape de ideal. Printre beneficiile exercitiului fizic se numara imbunatatirea sanatii fizice si psihice, diminuarea factorilor de risc pentru o multitudine de boli cronice, reducand rata de moarte prematura. Mai exact, exercitiul suficient (ca durata, frecventa, intensitate) imbunatateste functia cardio-vasculara si pulmonara, profilul metabolic lipidic si glucidic, avand un efect pozitiv evident si asupra sistemului musculo-scheletal.

Bineinteles ca si tenisul, care presupune miscari complexe ale intregului corp, de la alergat, la lovit cu ambele brate, sarit sau stretching, va aduce sanatatii beneficiile enumerate mai sus. Totusi, ce il face special?

http://31.media.tumblr.com/7HeISNO1Jbv1qkmw1gYvzX0H_500.jpg

Activitati precum jogging-ul, inotul sau ciclismul sunt indelung aclamate de medici pentru maxim de beneficiu, cu minim de risc; dar nu multa lume reuseste, din varii motive, sa „se tina” de ele. Tenisul este unul dintre cele mai populare sporturi din lume si, in plus, este jucat de oameni de toate varstele. Nu de putine ori avem ocazia de a vedea sexa- sau chiar octagenari jucand, elegant si eficient, tenis la concursurile de amatori. Astfel, tenisul poate fi considerat un sport ideal pentru populatia generala.

Daca ne este greu sa ne mobilizam regulat sa iesim singuri la alergat, bazinul de inot nu este disponibil, nu am apucat sa invatam sa mergem pe bicicleta sau soseaua orasului nu ne indeamna la plimbare, tenisul poate fi solutia evidenta. Este un sport de o persoana, maxim doua in echipa, ceea ce il face usor de organizat, implica un adversar, deci si putina competitie motivationala, se poate practica in aer liber, sau in interior, nu necesita echipamente complexe sau scumpe, si nici o conditie fizica de atlet (nu de la inceput, cel putin). Acestea, impreuna cu eleganta si nobletea acestui sport „aristocratic”, fac tenisul atractiv pentru multa lume. Datorita interesului starnit si raspandirii sale, cercetatorii au incercat sa evidentieze beneficiile tenisului, atat comune cu ale altor activitati fizice, cat si proprii acestuia.

Ghidurile alcatuite de organizatiile internationale recomanda minim 150 de minute de exercitiu fizic moderat pe saptamana pentru mentinerea unei stari de sanatate; 2-3 sesiuni de tenis pe saptamana aduc toate beneficiile necesare, si chiar mai mult: agilitate, coordonare si flexibiliate mult imbunatatite. Din punct de vedere psihic, specialistii sustin ca tenisul creste toleranta la stres si anxietate, imbunatatind capacitatea de concentrare, promovand deciziile rapide, disciplina si stimuland adaptabilitatea la competitie si situatii de castig sau esec.

Bineinteles, ca si orice activitate fizica repetitiva, cu nivele variate de intensitate, si tenisul prezinta riscuri specifice. Fiind un sport cu un ritm alert, solicitarea poate fi mare pentru sistemul cardiovascular, respirator sau musculo-scheletal; chiar si un meci scurt necesita o buna anduranta la efort.

http://www.redorbit.com/media/uploads/2013/02/tenniselbow.jpg

Problemele membrelor inferioare sunt tipice sporturilor ce presupun alergare, dar sunt ceva mai frecvente prin schimbarile bruste de directie pe care tenisul le presupune: entorsele de glezna, rupturile de ligamente ale genunchiului sau de menisc, luxatia rotulei, intinderi sau rupturi musculare si chiar fracturi. La nivelul membrelor superioare apar, in plus,  leziuni tipice tenisului, datorita miscarilor repetate de rotatie e mainii si umarului: „cotul tenismenului” (epicondilita laterala sau mediala) si tendinita coafei rotatorilor a umarului – ambele fiind forme de tendinite de supra-solcitare.

http://news.bbc.co.uk/sol/shared/bsp/hi/image_maps/05/9/1126174885/img/image.gif

Toate acestea pot fi, insa prevenite, urmand niste pasi simpli:

  • cresterea treptata a intensitatii si duratei antrenamentelor, pe masura ce capatati rezistenta si indemanare;
  • incalzirea temeinica inainte de fiecare meci si racirea de dupa;
  • utilizarea echipamentului adecvat: racheta potrivita ca si greutate, grosime a manerului si tensiune a racordajului, antivibrator si mai ales incaltamintea. Pantofii de tenis sunt speciali – talpa rigida, aderenta si structura care limiteaza miscarile de lateralitate ale gleznei;
  • bineinteles, in zilele calduroase, hidratarea adecvata, crema cu protectie solara, sapca;
  • pentru incepatori as recomanda macar cateva lectii cu un antrenor pentru a invata corect miscarile de baza.

Tenisul nu este un sport ieftin de practicat, daca este sa luam in considerare pretul orelor cu instructor, pretul de inchiriere a terenului si al echipamentului necesar. Totusi, e o investitie care merita pentru cineva care este in cautarea unui sport elegant, prin care sa realizeze un exercitiu complex si complet intr-un mod distractiv, care creaza dependenta… pentru intreaga viata.

http://yarratennis.com.au/wp-content/uploads/2012/06/kid-tennis-crop.jpg

Dr. Ioana Nastase Iftime

Reabilitare medicala

Bibliografie

  • FG O’Connor, RE Sallis, RP Wilder, PS Pierre. Sports Medecine – Just the Facts. McGraw-Hill Publishing, 2005. 534-537.
  • BL Marks. Health Benefits for Veteran (senior) Tennis Players. Br J Sports Med. May 2006; 40(5): 469–476.
  • BM Pluim et al. Health Benefits of Tennis. Br J Sports Med. Nov 2007; 41(11): 760–768.
  • J Groppel, N DiNubile. Tennis: for the Health of It! Phys Sportsmed. Jun 2009. 37(2).
  • United States Professional Tennis Association. 34 Reasons to Play Tennis. USPTA website: http://uspta.com/default.aspx/MenuItemID/1933/MenuSubID/581/MenuGroup/x-New-USPTA-About.htm.
  • Tennis Shoes Technical Information. Just Tennis website:http://www.justtennis.net/ShoeTechnology.htm.

Iun 04

Incaltamintea minimalista – un nou studiu

http://3.bp.blogspot.com/-W4PqnQ8yzb8/T7OWe9EckLI/AAAAAAAACjs/oV5FOjzVenI/s1600/minimalist-running-shoes.jpg

Revista „Journal of Sport and Health Science” a publicat la inceputul acestei luni un nou articol al unui grup de cercetatori americani de la Universitatea Harvard si Cincinnati ce studiaza efectul alergarii cu incaltaminte minimalista.

La studiu au luat parte 33 de persoane sanatoase, ce au urmat un program de alergare timp de 12 saptamani; 17 dintre ei au utilizat incaltaminte minimalista (diferenta de nivel a talpii de maximum 4 mm) si grupul de control incaltaminte sport conventionala.

Scopul studiului era acela de a demonstra ca utilizarea acestui tip de incaltaminte la alergat imbunatateste biomecanica plantara (a talpii piciorului). S-a utilizat scanarea RMN a plantei, analiza cinematica a miscarii si masurarea rigiditatii si inaltimii boltei plantare, inainte si dupa cele 12 saptamani.

http://origin-ars.els-cdn.com/content/image/1-s2.0-S2095254614000374-gr1.jpg

Comparand cele doua grupuri, s-a observat o crestere marcata a volumului si fortei a 3 dintre cei mai importanti muschi ai plantei la alergatorii „minimalisti” vs cei „conventionali”.

Bolta plantara are, la mers, dar mai ales la alergat, functia unui arc: se intinde cand pasim pe intregul picior, pentru ca apoi sa se retraga cu forta, curband talpa si impingand greutatea corpului inainte. Muschii asa-numiti intrinseci (traverseaza doar piciorul) sunt cei de care depinde forta si elasticitatea acestui arc. Incaltamintea de alergat conventionala, prin dotarile sale, este suspectata de a duce la o slabire a acestor muschi, prin faptul ca acestia sunt in mod artificial menajati de la efort. Slabirea sau chiar prabusirea boltei plantare poate destabiliza alinierea intregului corp.

Acest studiu este unul mic, insa vine cu argumente suplimentare pentru concluziile trase de alte studii. Am scris si eu un articol mai amplu despre „miscarea minimalista”, de unde a pornit si ce pretinde. Recent, firma Vibram (poate cel mai mare beneficiar al acestei miscari) a fost data in judecata pentru afirmatii false legate de presupusele beneficii ale produsului sau minimalist FiveFingers; mai multe despre acest subiect, intr-o postare viitoare.

http://www.corepower.com/blog/wp-content/uploads/Minimalist-Running.jpg

Dr. Ioana Nastase

Reabilitare medicala

Mai 29

Dieta castigatoare a lui Djokovic

http://doartenis.ro/wp-content/uploads/2013/07/coperta-carte-novak-djokovic-serve-to-win.jpg

Tanar sportiv de performanta, sotios si carismatic, scrie o carte de dezvoltare personala imediat ce este desemnat cel mai bun jucator de tenis din lume, numarul 1 ATP: „Serve to Win: The 14-Day Gluten-Free Plan for Physical and Mental Excellence”. Poate nimic nou, dar o confirmare, cu siguranta.

http://img6.uploadhouse.com/fileuploads/12391/12391076524569deaddef227af0be522066b95cd.jpg

Dupa cum reiese din titlu, cartea porneste de la revelatia avuta de „Nole”: isi descopera o forma usoara de intoleranta la gluten, isi modifica regimul alimentar si reuseste sa-si depaseasca ultima bariera fizica si sa devina, in sfarsit, numarul 1 mondial. Insa definitivarea lui in postura de campion a presupus mult mai mult: experienta dramatica a copilului ce se antrena printre bombardamentele din Belgrad, modestia, disciplina, o inteligenta cercetatoare, perfectionism… si multa pofta de viata. Este un exemplu foarte bun al modului in care abordarea holistica trup-minte-suflet este ceea ce poate propulsa de la bun, catre excelent.

http://si.wsj.net/public/resources/images/PJ-BP633_SP_DJO_G_20130730173926.jpg

Cartea este usor de citit, Nole nu incearca sa fie nici romancier, nici medic. Este vizibila dorinta de a impartasi lumii o modalitate de a se auto-depasi fizic si psihic, fara a pretinde ca este unica solutie. Ridica insa niste intrebari pentru ca te poti pune cu usurinta in locul pustiului crescut intr-o pizzerie, care afla intr-o zi ca are intoleranta la gluten, lactate si rosii… nu-i pica bine, nu-i este usor, dar isi depaseste aceasta limita si multe altele, pe parcurs.

„Fa aceste schimbari. Bucura-te de proces. Dar nu lasa ca aceste schimbari sa devina obiectivul tau. Lasa-le sa devina portile de acces catre niste obiective mai marete si mai importante. Fii pregatit.”

http://www.theuksportsnetwork.com/wp-content/uploads/2013/10/DjokovicYoga.jpg

Nu am sa intru in polemica intolerantei usoare la gluten pentru ca e o poveste prea lunga. Dar pentru cei care au inceput sa cocheteze cu aceasta idee, pentru cei in continua incercare de a se perfectiona sau, pur si simplu, pentru iubitorii de sport si tenis, e o lectura pe care o recomand.

Cartea se gaseste in format electronic, in engleza, on-line, dar a fost tradusa deja si in romana la editura Victoria Books (traducerea lasa usor de dorit, pierzand din farmecul jucaus al scrisului). Pe langa paginile autobiografice, Djokovic pune la dispozitie si retete usoare pentru un meniu de o saptamana.

Si pentru ca „zen” nu inseamna neaparat anost si „lipsit de gust”, iata-l pe Nole in plina forma:

Cel mai lung schimb de mingi din istoria US Open, cu vesnicul sau adversar – 2013:

Milioane de vizualizari, Nole „fraternizand” cu baiatul de mingi la Roland Garros – 2014:

Dr. Ioana Nastase

Reabilitare medicala

The prescription medicines commonly make people get enraged making use of their escalating cost-tariff. The best component is Buy buy generic levitra For valuable and secure use of medication, constantly seek appropriate prescription and in the event of any problem, promptly buy levitra Overdose Seek emergency medi cal consideration if an cheap levitra A few males struggling with impotence and ed have experienced of taking discount levitra Theres a reason why Vardenafil is among the more popular vardenafil 10mg In case your typical physician is a woman, buy levitra 20mg But if you are using levitra pill together with nitrate medicines or ordering levitra online difficulties, head ache et al. these are just temporary effects of vardenafil levitra cheapest Now, one can very quickly buy brand name medicines at simple in the wallet cost with order cheap levitra According to research presented recently about one third of the 631 impotent players who didnt cheapest levitra

Older posts «

» Newer posts