«

»

Oct 04

Infecție în stomac – inflamația întregului organism?

Helicobacter Pylori - StomachHelicobacter pylori este o bacterie ce colonizează stomacul a peste 50% din populația globului și chiar a 80% în țările în curs de dezvoltare. De la descoperirea sa, acum 30 de ani, s-a demonstrat că poate cauza de la gastrită, ulcer, până la cancer gastric; de fapt, este infecția bacteriană cel mai puternic asociată cu apariția unei forme de cancer (răspunde pentru peste 25% din toate formele de cancer provocate de infecții).

Helicobacter poate infecta gazda, în absența tratamentului, pe viață. Această infecție cronică provoacă un sever răspuns inflamator acut și cronic, în funcție, atât de predispoziția gazdei, cât și de tulpina de Helicobacter. Acest răspuns inflamator era inculpat pentru afectările gastrice, dar, tot mai multe studii sugerează că ar putea fi și un factor în apariția multor alte boli extra-digestive, de la sindromul metabolic, până la scleroză multiplă.

cancers-03-03018-agComplicațiile gastrice ale infecției cu H. pylori, la endoscopie

World Journal of Gastrointestinal Pathophysiology a publicat în 2014, în numărul aniversar, dedicat în totalitate infecției cu Helicobacter, câteva articole interesante ce sintetizează posibilele afectări extra-digestive date de această bacterie. Prin fapul că infecția este una de durată, organismul produce factori imunitari în exces, o parte dintre anticorpi ajungând să fie îndreptați și împotriva sa, fenomen auto-imun. Toată acestă cascadă, de intensități variabile, poate creea un status pro-inflamator ce cuprinde întreg organismul. Exista deja ipoteza că multe boli idiopatice (fără o cauză cunoscută), precum Alzheimer, scleroza multiplă, Parkinson, ar avea o componentă inflamatorie; numeroase studii au gasit o legătură între infecția cu Helicobacter și apariția sau severitatea acestor boli.

De asemenea, poate cea mai studiată legatură este cea cu sindromul metabolic, „boala omului modern”, cu ale sale componente: obezitatea, diabetul zaharat de tip 2, dislipidemie, hipertensiunea, dar și urmările sale – ateromatoza, cardiopatia ischemică, infarctul miocardic și accidentul vascular cerebral (AVC). Am pornit în această documentare pentru un studiu la care lucrăm despre prezența acestei infecții la bolnavii cu AVC sau sechele de AVC și pot confirma deja o rată mare de infectare la aceștia, precum și forme mai severe de infecție la pacienții grav decompensați.

 

Prezentare la Congresul Național de Reabilitare medicală,

Sibiu, 2015

0677646df7fe795bb96f048a712dc734Această problemă a afectării extra-gastrice mai trebuie încă studiată, rezultatele fiind uneori contradictorii. Care a fost prima, infecția sau cealaltă boală ? Dacă infecția cu Helicobacter este doar o picătură într-o găleată de alți factori declanșatori? Dar dacă este ultima picătură ? Gândindu-mă la un pacient cu sechele de AVC, ultimul lucru de care are nevoie este o gastrită, tulburări de nutriție și absorbție și orice alte probleme care îi pot compromite recuperarea.

Ce trebuie reținut este că jumătate sau chiar mai mulți dintre noi suntem infectați cu o bacterie care ne poate creea multe probleme, mai multe decât s-a crezut până acum.

 

Iată când se recomandă testarea :

  • Ulcer gastric sau duodenal activ sau în antecedente
  • Dispepsie (simptome gastro-duodenale), la populatiile la risc (iată că acest segment se lărgește mult, incluzând pe toți cei care suferă de afecțiunile pomenite mai sus)
  • Cancer sau limfom gastric
  • Boală de reflux gastro-esofagiană
  • Consum prelungit de AINS (antiinflamatoare nesteroidiene)
  • Anemie feriprivă fară altă cauză aparentă (hemoragie, rezecție gastrică, nutriție deficitară)
  • Populații la risc pentru cancer gastric (din punct de vedere genetic sau al stilului de viață)

În ce privește testarea, standardul de aur este gastroscopia cu biopsie gastrică, cultură și antibiogramă. Variante mai puțin invazive, mai ieftine și cu o sensibilitate destul de bună sunt: dozarea anticorpilor din sânge, din fecale și testul respirator pentru uree.

Dacă se confirmă infecția, schema de tratament inițială standard (în lipsa alergiilor sau rezistenței la un anumit antibiotic) este tripla terapie, compusă dintr-un IPP (ex. omeprazol – Omez), ampicilină și claritromicină, timp de 7-14 zile. Re-testarea se face la 4-12 săptămâni. Și, bineînțeles, sub îndrumarea unui gastroenterolog sau a unui internist.

P.S: Unele studii au demonstrat promițătoare efecte inhibitorii asupra H. pylori a unor alimente și condimente: pro-bioticelor din iaurt, scorțișoarei, chimenului, ghimbirului, turmericului, lemnului dulce și a ardeiului iute (cu rezerva că este contra-indicat în gastrită). Acestea pot fi astfel un adjuvant util în combaterea infecției.

newsboy

Recuperare ușoară!

Dr. Ioana Iftime

Bibliografie

  • MC Neri, L Lai, P Bonetti, A R Baldassari. Prevalence of Helicobacter pylori Infection in Elderly Inpatients and in Institutionalized Old People: Correlation with Nutritional Status. Age and Ageing 1996;25:17-21.
  • NF Azevedo, J Huntington and KJ Goodman. The Epidemiology of Helicobacter pylori and Public Health Implications. Helicobacter 14 (Suppl. 1): 1–7.
  • TL Testerman, J Morris. Beyond the stomach: An updated view of Helicobacter pylori pathogenesis, diagnosis, and treatment. World J Gastroenterol 2014 September 14; 20(34): 11950-11961.
  • F Wong, E Rayner-Hartley, MF Byrne. Extraintestinal manifestations of Helicobacter pylori : A concise review. World J Gastroenterol 2014 September 14; 20(34): 11950-11961.
  • L Álvarez-Arellano, C Maldonado-Bernal. Helicobacter pylori and neurological diseases: Married by the laws of inflammation. World J Gastrointest Pathophysiol 2014 November 15; 5(4): 400-404.
  • E Gavalasa et al. Relationship between Helicobacter pylori infection and multiple sclerosis. Annals of Gastroenterology (2015) 28, 353-356.
  • WS Huang et al. Helicobacter pylori infection increases subsequent ischemic stroke risk: a nationwide population-based retrospective cohort study. Q J Med 2014 doi:10.1093/qjmed/hcu117.
  • W D. Chey, BC.Y. Wong. Management of Helicobacter pylori Infection. Am J Gastroenterol 2007;102:1808–1825.
  • R O’Mahony et al. Bactericidal and anti-adhesive properties of culinary and medicinal plants against Helicobacter pylori. World J Gastroenterol. 2005 December 21; 11(47): 7499-7507.
  • S. Behrad, M.Y. Yusof, K. L. Goh, A.S. Bab.
    Manipulation of Probiotics Fermentation of Yogurt by Cinnamon and Licorice: Effects on Yogurt Formation and Inhibition of Helicobacter Pylori Growth in vitro. World Academy of Science, Engineering and Technology 60 2009.
Be Sociable, Share!