«

»

Iun 27

Recuperarea vietii din BPOC – Partea a IIa

- Continuare -

Desi exista multe protocoale de reabilitare respiratorie, ceea ce au in comun acestea sunt abordarea pluridisciplinara si individualizarea. Astfel, echipa implicata in program e formata din recuperationist, pneumolog, kinetoterapeut, specialist in terapie ocupationala si psiholog. Programul va fi personalizat pentru fiecare pacient, facandu-se o evaluare initiala ce permite stadializarea bolii si stabilirea unor obiective realiste.

Ideal este ca programul sa fie cel putin initiat intr-un spital sau centru de recuperare, timp de 2-4 saptamani. In acest interval, bolnavul va lucra supravegheat, va fi instruit pentru a sti cum sa continue acasa si ce sa faca in situatii de criza, va fi sustinut si motivat. Apoi, dupa intoarcerea acasa, programul va continua timp de minim 6 luni, cu vizite regulate la medic si urmarirea evolutiei.

La baza reabilitarii respiratorii se afla antranamentul ce permite ameliorarea celei mai suparatoare simptomatologii – lipsa de aer si rezistenta scazuta la efort. Dupa testarea initiala a capacitatii de efort, antrenamentul se face fie prin mers dozat (cel mai usor si sigur de efectuat), mers pe bicicleta, urcat scari, hidrogimnastica. Exercitiul aerob va imbunatati functia pulmonara, va stimula schimbul de gaze prin cresterea circulatiei de sange atat in plamani, cat si in intreg corpul, punand in miscare „inima din periferie” – muschii. Frecventa sedintelor este de 3-5 ori pe saptamana, timp de 20-40 min, cu cresterea treptata a intensitatii si duratei.

O alta parte esentiala sunt exercitiile fizice de forta si de corectare. Datorita cercului vicios in care intra organismul pornind de la disfunctia pulmonara, masa musculara si calitatea acesteia scad intr-atat, incat forta si rezistenta la efort sunt profund afectate. Exercitiile de corectare au ca scop restabilirea posturii normale toracice si abdominale, corijand curburile patologice ale colanei vertebrale, pozitia vicioasa a umerilor, redorile articulare si contracturile musculare. Exercitiile de forta se vor adresa in special grupelor mari de muschi (coapse, gamba, abdomen, ai spatelui si bratelor). Un beneficiu suplimentar se obtine in BPOC prin antrenamentul bratelor, intrucat in formele avansate de boala, muschii umerilor pot ajuta respiratia dificila.

Cum scriam in prima parte a articolului, functia respiratorie incepe sa fie afectata dinspre interior, de la nivelul plamanilor, dar, cu timpul, apar si modificari exterioare de structura si de cinetica (miscare) a cutiei toracice, ce vor ingreuna suplimentar respiratia. Fie ca este vorba de lipsa de sincronizare a muschilor toracali si abdominali, fie ca este vorba de perturbarea alinierii normale a coastelor sau coloanei vertebrale, gimnastica respiratorie este de prima indicatie. Aceste exercitii se concentreaza pe scaderea ritmului respiratiilor si cresterea amplitudinii acestora, normalizarea raportului inspir/expir, reeducarea respiratiei abdominale, tusei si vorbitului. Eficiente sunt si dispozitivele special concepute pentru exercitii de expir si inspir, opunand rezistenta si cuantificand evolutia. Pe langa beneficiile de ordin fizic, aceasta forma de antrenament va conferi bolnavului increderea ca isi poate controla respiratia, scazand anxietatea, o mare problema in BPOC.

Cum acumularea de secretii in plamani sunt o alta sursa a lipsei de aer si a infectiilor recurente, asa-numitele tehnici de drenaj pulmonar sunt nelipsite din programul de reabilitare respiratorie. Drenajul pulmonar poate fi stimulat prin posturari (asezarea in anumite pozitii) si tapotajul (lovirea usoara si repetata a toracelui).

 

 

 

 

 

 

 

 

Bolnavii cu BPOC pot beneficia de pe urma unor proceduri de fizioterapie (ultrasunete, laser etc) si a masajului pentru tratarea durerii si contracturilor musculare, hidrogimnastica ce imbina beneficiile exercitiului fizic in apa cu proprietatile relaxante si decontracturante ale apei calde, la fel ca si termoterapie prin impachetarile cu parafina. Resursele naturale precum aerosolii marini, salinele, apele minerale, sulfuroase si termale, impachetarile cu namol, in cure, pot aduce imbunatatiri functiei pulmonare. De altfel, orice forma de terapie ce are ca efect relaxarea este binevenita pentru a scoate bolnavul din starea de tensiune psihica data de teama de a ramane fara aer.

Recuperarea este atat o arta, cat si o stiinta, insa nu o stiinta exacta. Astfel, ea presupune atat o analiza si o abordare standardizata, studiata si dovedita, cat si o abordare creativa ce considera pacientul ca individualitate.

Respiratia este un gest atat de intim, iar lipsa de aer atat de profund deznadajduitoare pentru bolnav, incat reabilitare respiratorie isi poate atinge potentialul maxim doar daca este adaptata la nevoile bolnavului. Daca acesta va fi suficient de motivat sa se inscrie intr-un program de recuperare si sustinut sa-l transforme intr-un stil de viata, beneficiile sunt deja recunoscute in literatura de specialitate, depasind, ca efecte, orice alta forma de terapie.

Simptomatologia va scadea in intensitate si frecventa, capacitatea de a efectua activitatile de zi cu zi va creste, odata cu rezistenta la efort, pacientul recapata controlul asupra respiratiei sale, evitand anxietatea si depresia. Calitatea vietii sale poate fi vizibil imbunatatita, fiind dovedita si o crestere a supravietuirii, prin rarirea acutizarilor.

Desi implementarea unui astfel de program este anevoioasa, merita atat din punct de vedere uman si financiar, intrucat BPOC este o afectiune deosebit de costisitoare bugetului sanitar, atat prin frecventa cat si prin gravitate si cronicitate. Reabilitarea respiratorie poate sa dea atat ani vietii, cat si viata anilor bolnavului cu BPOC.

 Dr. Ioana Nastase

Reabilitare medicala

Bibliografie

  • A Hough. Physiotherapy in Respiratory Care. A problem-solving approach. Ed. Chapman&Hall. London. 1991.
  • V M Tudorache, S Lovin, M Friesen. Tratat de reabilitare pulmonara. Ed Mirton. Timisoara. 2009.
  • T Sbenghe. Recuperarea medicala a bonavilor respiratori. Ed. Medicala. Bucuresti. 1983.
  • L Ardelean. Recuperarea respiratorie in bronhopneumopatia obstructiva cronica. Lucrare de doctorat. Craiova. 2012
  • P Postolache. Reabilitarea respiratorie in bolile pulmonare cronice, de la obiective la rezultate. Suport de curs. UMF Iasi.
  • Vasilescu M. Kinetoterapia afectiunilor aparatului respirator. Ed. Medicala. Bucuresti. 2007.
Be Sociable, Share!